Comăneşti este un oraş din judeţul Bacău, Moldova, România. Are o populaţie de 23.796 locuitori.

Geografie
Oraşul Comăneşti face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501 m şi 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş. Oraşul Comăneşti are acces pe cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud şi 42 km de Ghimeş, dar şi pe şosea fiind situat la: 58 km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) şi la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A). Oraşul este o aşezare intramontană tipică, cu un relief deluros şi colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l înconjoară.

Istoric
Zona oraşului Comăneşti a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămăşiţe din această perioadă au fost găsite în satul aparţinător Vermeşti. Numele oraşului vine de la cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menţionare pe o hartă datează din 1696, pe harta Samson.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900), dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloaia. A fost declarat oraş în 1952.

În vara anilor 2004, 2005 şi 2006, Comăneştiul a fost lovit de inundaţii ale Trotuşului.

Demografie
La recensământul din 2002, populaţia oraşului a fost de 23.679 locuitori, dintre care:
* Români: 23.166 (97,83%)
* Rromi (Ţigani): 395 (1.66 %)
* Alţii: 0,51%

Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocşi (21.644 persoane), 5,78% sunt romano-catolici (1.369 persoane), 1,24% penticostali (294 persoane) şi sub 1% alte religii.

Economie
Comăneştiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporţie mai mică există în zonă şi resurse de petrol. În satul component Vermeşti există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajaţi, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas şomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

În anul 2003 Comăneştiul avea o rată a şomajului de 18,1%, mult peste media naţională, ceea ce a dus la declararea oraşului ca zonă defavorizată.

Turism
Printre clădirile istorice ale oraşului se numără Palatul Ghika (actualmente muzeu al oraşului) şi Gara din Comăneşti (construită în 1890), ambele situate în centrul oraşului. Biserica Sfântul Spiridon, construită în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghika. De asemenea, puteti vizita: Parcul Ghica, Parcul Zăvoi, Valea Şupanului, Biblioteca orăşenească, Primăria oraşului, Biserica ortodoxă cu hramul Sf.Neculai, Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Apopstoli Petru şi Pavel si Biserica ordodoxă „Naşterea Maicii Domnului”.

Personalităţi locale
* Ilie Verdeţ (1925 - 2001), politician, lider comunist, ministru şi prim-ministru al României.
* Ioan Casian de Vicina - (n. 1969), episcop ortodox, membru al Sfântului Sinod al BOR
* Ioan Lascǎr - (n. 1948), chirurg plastician, profesor universitar.
* Ionuţ Iftimoaie - pugilist român
* Dimitrie Ghica-Comăneşti - explorator
* Eugen Ghica-Comăneşti - explorator
* Nicolae Ghica-Comăneşti - explorator
* Valeria Manta Tăicuţu - scriitoare
* Ştefan Trandafil - colonel
* Spiridon Pandele - caminar cu pitac din 20 martie 1826, fiul capitanului Pavăl.

Informaţii preluate de pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Comăneşti